luni, 21 februarie 2011

Serial FDT Maybelline: Pure Makeup

OK, sa stabillim din start o chestie: sunt un blogger lazy, nu știu dacă mai acceptați scuze și justificări de la mine (dacă e totuși cineva care le vrea, here they are: 1. căutarea unui job, misiune încheiată cu succes, din moment ce a trebuit să aleg între trei variante și 2.activități specifice unei miresici de 2011). 

Că tot am lămurit-o și pe asta, vreau să încep azi o serie de postări care au ca temă tipurile de fond de ten de la Maybelline, cu două precizări: nu sunt plătită pentru a scrie aceste postări (deși nu m-aș supăra) și o să scriu doar despre acele produse pe care le-am încercat pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp și despre care pot emite păreri pertinente și argumentate.

Primul pe listă este fondul de ten Pure Makeup. Este FDT-ul pe care l-am folosit pe toată durata liceului, de prin clasa a 10-a până am absolvit. Acum nu se mai găsește, l-au scos din producție și de aceea mă bazez strict pe amintiri acum, când vă povestesc despre el.

Prețul lui nu era unul exagerat: gândiți-vă că mi-l puteam permite, în condițiile unui buget de liceană care nu are tatăl patron și mama manager. La nivelul prețurilor de azi, aș estima că era până în 20 de lei și bineînțeles, conta mult de unde îl luam. Dacă nu mă înșel, îmi luam nuanțele 20 sau 21, pe care ulterior mi le-am luat și la alte fdt Maybelline (ei sunt destul de constanți în numerotarea nuanțelor, care sunt cam aceleași la toate fdt-urile). Acum știu mai bine, am avansat la zona 30-40, dar asta e o altă poveste.

Marele plus al acestui produs era că baza fdt-ului era apa, și deci Pure Makeup era cu atât mai indicat tenurilor cu probleme, mai ales că se lăuda și că este non-comedogenic. De aceea, textura sa era una light, se întindea ok și rezista destul de mult.

V-am mai povestit că nu am fost scutită de minunata acnee, astfel că la un moment dat chiar am simțit nevoie să folosesc fond de ten, pentru a acoperi ceea ce era de acoperit. Astfel, cu o consistență de gel-cremă, cum apare și pe ambalaj (eu aș zice mai degrabă că avea consistență lichida), Pure Makeup îmi oferea o acoperire medie, însă suficientă chiar și în cazul unor urme inestetice sau a unor coșuri mai cu personalitate.

Pure Makeup era destinat unui ten mixt, poate chiar gras și nu îmi amintesc să fi avut probleme cu luciul. Își făcea onorabil treaba, matifia suficient și rezista o zi întreagă pe față, sau cel puțin cât dura o zi de școala (atâta timp cât era necesar să arăt ok, nu ca o colegă de care ne distram copios de fiecare dată când apărea la școală cu fdt-ul tip mască sau rujul întins pe jumătate de față după o sesiune de mozolit cu simț de răspundere cu prietenul ei). 

Ce mi-a plăcut la el probabil că nu o să pot enumera în detaliu, pentru că, până la urmă, au trecut atâția ani de atunci. Țin minte însă că inițial am folosit vreo 2 sau 3 tuburi de fdt Miss Sporty (cel pentru matifiere) și, după ce am descoperit Pure Makeup, nu m-am mai întors la el, preferându-l pe acesta atâta timp cât s-a fabricat. Totuși, nu am suferit prea mult când a dispărut, mi-am mutat atenția asupra altor fdt-uri de la Maybelline, despre care o să vă povestesc în postările viitoare. Pe scurt: acoperea bine, îmi plăcea consistență și aspectul final, prețul nu era deloc mare, mă făcea să mă simt mai bine în pielea mea chiar și în zilele în care tenul meu nu coopera.

Ce nu mi-a plăcut la el? Din nou, lucrez cu o memorie care nu e chiar strălucita, plus că pe vremea aia nici nu eram a beauty addict, ca să știu la ce să fiu atentă. Ceea ce știu sigur e că nu era rezistent la transfer și mă trezeam cu haina de iarnă murdară de fdt. Din nou, nu este singurul fdt cu acest păcat, însă o dâră de fdt pe haină este nu numai inestetică, dar pe mine personal mă și enervează de la un punct încolo. Un alt minus este poate acoperirea medie, care nu mă mulțumea pe deplin și uneori trebuia să folosesc și corector pentru a masca anumite coșuri sau urme.

Per total, Pure Makeup de la Maybelline mi-a plăcut, de aceea l-am și folosit atâția ani (vreo 3, după estimările mele). Dacă s-ar mai produce, probabil l-aș alege pentru perioadele de vară, datorită calităților sale matifiante și a acoperirii medii (care acum mi se potrivește de minune). 

Voi aveți produse cosmetice de care să vă amintiți cu drag? Care sunt ele?

6 comentarii:

  1. Il iubesccccccccccc si mor de ciuda ca nu se mai gaseste, mai am jumatate de tub pt ca ultimul l-am luat cu o prietena si ea nu l-a folosit asa ca mi l-a donat. :) Dar e pt la vara, e nuanta cea mai inchisa - honey. Arata natural, nu e pudrat/prafos cum sunt de regula matifiantele, e builadble....altul mai ok eu nu am gasit din zecile testate de-a lungul anilor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce faaain ca nu sunt singura care il iubea.

    Totusi, pe net am vazut niste poze cu ambalajul un pic schimbat, deci pe alte meleaguri s-ar putea sa se mai gaseasca...

    RăspundețiȘtergere
  3. In Italia si Germania sigur nu, mi-am capiat prietenele sa-l cumpere. Doar pe un site din Germania l-au localizat, era ambalajul vechi si nu stiu de ce nu a mers sa il comande.....oricum, din moment ce nu se mai fabrica de 2 ani sunt mari sanse sa fie expirat.

    RăspundețiȘtergere
  4. Uooof, sorry. Nu stiu de ce, dar banuiesc ca l-au inlocuit cu affinitone-ul, ca prea seamana ambalajul. Ala in tub, vreau sa zic. Eu il am pe ala in sticla, deci nu stiu daca se verifica ce ziceam mai sus.

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu nu l-am incercat niciodata, dar m-ai facut curioasa. Pacat ca nu-l mai pot incerca. :))

    RăspundețiȘtergere
  6. Sa stii ca nu era prost produsul in sine si oricum, chiar naiva cum eram atunci, mi-as fi dat seama daca avea bube din alea majore. Si mie mi-e cateodata dor de el, dar asta e...

    RăspundețiȘtergere